1 ian. 2012

Trucuri pentru a scapa de mahmureala

Pentru a vă simţi mai bine, există câteva soluţii: somn de voie, hidratare cu apă minerală şi sucuri pentru sportivi, lapte pentru calmarea stomacului, cafea sau zeamă de varză care taie greaţa.

Senzaţia de mahmureală apare din cauza substanţei toxice (acetaldehidă), rezultată în urma metabolizării alcoolului în ficat. Deshidratarea amplifică efectele neplăcute, dar nu este factorul principal.

Veţi resimţi mahmureala mai sever dacă aţi băut mult întrun interval scurt şi dacă sunteţi mai slab.
Deşi nu se pot face multe pentru a combate starea de rău după beţie, există câteva trucuri care să grăbească eliminarea "otravei" din organism: suplimente cu cisteină, care combat toxicitatea alcoolului, şi hidratare intensivă cu apă minerală şi băuturi pentru sportivi, pentru refacerea stocului de minerale.

Somn de voie.
Dacă nu e musai să vă treziţi, odihniţi-vă cât mai mult. În timpul somnului, procesul de detoxifiere este accelerat şi organismul se reface rapid.

Hidratare intensivă.
Alcoolul este diuretic, iar într-o noapte de beţie organismul pierde săruri, minerale şi vitamine. Apa minerală bogată în electroliţi (calciu şi potasiu), băuturile pentru sportivi, fructele zemoase refac stocul de nutrienţi. "Chiar şi în timpul petrecerii, două pahare de apă la unul de alcool fac ca alcoolul să se absoarbă încet", precizează dr. Eduard Adamescu, medic nutriţionist la Cabinetul "Calea Moşilor", din Bucureşti.

Murături şi zeamă de varză.
Singurul efect este că taie greaţa şi ajută puţin la digestie. Zeama de varză sau ciorbele acre luptă împotriva dilataţiei vaselor de sânge induse de alcool.

Cafea.
Deşi este primul lucru care îţi vine în minte, cafeaua amară sau cu sare (care poate provoca vărsături), aşa cum se mai recomandă, are un oarecare efect de "trezire", care este însă nesemnificativ în cazul mahmurelii. Deşi este diuretică, deshidratează mult mai puţin decât alcoolul, iar dacă vă face bine, nu renunţaţi la ea.


Alimente bogate în grăsimi.
În popor, se spune că înainte de o noapte de pomină, trebuie să mănânci gras, pentru că în stomac se formează "un balon" protector care împiedică asimilarea în totalitate a alcoolului. Medicii sunt de acord, dar interzic mesele copioase în timpul sau după beţie, pentru că vă pun ficatul la încercare şi riscaţi să faceţi hepatită şi pancreatită acută.


Lapte.
Laptele funcţionează ca un tampon gastric împotriva acidităţii produse de alcool. "Este foarte important să mâncaţi în ziua următoare, pentru că alimentele contribuie la metabolizarea rapidă a alcoolului", recomandă dr. Adamescu. Consumaţi şi produse bogate în cisteină, aminoacid mai puţin cunoscut care"taie" toxicitatea alcoolului- carne de pui, de curcan, ou, iaurt.


Băuturi acidulate cu chinină. (de tipul Schweppes sau Kinley).
Este doar un mit, spun medicii. Orice băutură carbogazoasă dă impresia că taie greaţa, însă irită şi mai rău stomacul distrus de alcool.

Voma autoprovocată.
Alcoolul nu se elimină prin excreţie decât în cantităţi foarte mici, restul este metabolizat rapid de ficat (în acetaldehidă şi apoi acid acetic, substanţe toxice). "Prin provocarea vomei, pot apărea microleziuni la nivelul tubului digestiv", atrage atenţia dr. Eduard Adamescu, nutriţionist şi diabetolog.

Metoda cui pe cui se scoate.
Deşi este în vogă în popor, o bere sau o duşcă te anesteziază puţin, cât să nu mai simţi nimic, dar când trece efectul, va fi şi mai rău. "Pentru cei care au antrenament la băut, poate că merge metoda, dar pentru cei care se îmbată doar de Revelion şi Paşte e dezastruoasă", adaugă nutriţionistul.


Aspirină şi paracetamol.
Cade şi mitul aspirinei sau paracetamolului. Analgezicele administrate în avans pentru prevenirea migrenelor prelungesc simptomele beţiei când vin în contact cu alcoolul, iar celor sensibili la stomac le provoacă sângerări locale. Efectul asupra mahmurelii este nesemnificativ. În cazul dozelor mari, există riscul ca ficatul "să explodeze" la propriu. Dacă totuşi vreţi să luaţi pastile, există suplimente cu cisteină sau suplimente multivitaminice (în special complexul B).

Duş rece.
"Nu a fost dovedită eficienţa metodei. Este subiectiv", spune medicul Adamescu.


Cristina Lica. Sursa: EVZ.ro

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu